altfel de nopti
Exista si altfel de noapte de iarna.
Cand te trezesti, cu tresarire, de cer incarcat care te apasa.
Cand te apropii de-un geam inghetat in care zgarie suieratul de lupi, veniti din toate siberiile lumii.
Cand vezi ca brazii de care te-ai ancorat toata viata sunt culcati la pamant, de un vant ce nu-ti mai e demult prieten.
Cand zapada acopera formele cunoscute si codul galben se muta in intestine.
Atunci te intorci in pat, iei in brate un copil plin de pace, si-i protejezi si pretuiesti respiratia.
Nopti diferite
E noapte si e chiar frig, dar daca ai o caciula groasa in cap, nocturna, iarna, e serena.
Lumina e, si ea, diferita, mai dezvelita, caci oglinda alba de pe jos nu lasa loc de ascunzisuri.
Noaptea de vara e altfel … e o amanta ce iti promite franturi de muzica, aduse de vant de departe, de la terase inca deschise.
Noaptea de iarna e pentru introspectie, pentru aproape de tine si, daca ai noroc, pentru putina pace.
Jurnal intre doua lumi
Aici, la mine, la tara, zapada miroase a libertate.
Padurea Andronache nu mai are nicio identitate si se vede doar ca un zid, prin ceata de ninsoare. Un zid mut, care desparte doua lumi, cumva inrudite. Stiu ca e o strada care margineste padurea si vad faruri miscatoare, dar suierul masinilor se contopeste cu vantul care matura campul, albit doar in parte. E ca si cum s-ar deschide o cale secreta, o trecere in timp spre o preistorie, care nu are cum sa-mi apartina. Ma simt legat prin nu stiu mod, de neexplicat, de un inceput de dinainte de civilizatii. In dreapta, departe, se vad lumini prin pacla, si stiu ca sunt cocotate pe cladiri comerciale, dar mie-mi miros a focuri inalte, ce tin animalele la distanta.
Ninsoarea imi ciocane ritmic in gluga si barbia mi-a inghetat.
Trag aer in piept si ma duc inapoi in pestera, sa jupoi vanatul si sa scrijelesc pe pereti doua desene, ce vor fi cunoscute, candva, ca pictura murala.